Sa mai zic si de bine

M-am intors de la munte, si sunt bucuroasa ca am facut traseul babele-crucea eroilor-babele-pestera ialomitei pe jos fara sa lesin, fara sa mi se instaleze oboseala specifica bolii, am fost obosita dar dupa ce am mancat bine si odihnit spre seara am iesit iar afara. E adevarat ca mai mult am coborat decat urcat dar eu sunt bucuroasa ca am reusit. Azi am avut cateva curentari, dar in rest sunt bine.

Mama ma citeste 🙂 de fapt toate blogurile despre borrelioza le urmareste si mi-a zis ca postul “dau impresia ca le pasa” a fost prea aspru ca e greu sa fii medic in Romania, nu au bani, nu au aparatura, sunt putini la prea multi pacienti. Acum si mie mi se pare cam violet dar la violenta, ura si nedreptate am reactionat si eu la fel. Nu sunt atat de evoluata spiritual sa raspund la nedreptate, ura, dusmanie cu bunatate, asa ca m-am gandit sa imi spal un pic pacatele si sa povestesc un lucru bun pe care l-am trait intr-un spital din Romania zilelor noastre si sa povestesc despre un medic care ajunge la 7-7:30 la Institutul Parhon, la usa are deja 30 daca nu 50 de pacienti, pana la 9 cred ca se strang 70, 80 si nu pleca pana nu ii vede pe toti. Este dr. Andrei Golstein de la medicina nuclera din spitalul Parhon. O data la 6 luni eu merg la control la dansul si de fiecare data ma tem sa nu imi spuna ca a plecat din spital pe la AKH sau mai stiu ce spital renumit din strainatate.
Am fost internata pentru a doua tura de iod radioactiv la dr. Goldstein la medicna nucleara in Parhon, prima am facut-o la Cluj si acolo au un spital frumos, modern curat, sunt foarte foarte bine organizati si in saloane de femei aveau lenjerie roz 🙂 atat de frumos mi s-a parut.

Internarile la medicina nucleara in Institutul Parhon se fac lunea si joia, eu m-am internat intr-o luni, m-a preluat asistenta sefa care s-a prezentat foarte frumos, tot personalul s-a prezentat ceea ce mi s-a parut foarte frumos ca sa stiu si eu cu cine vorbesc, ne-a dus jos la demisol unde sunt 3 saloane, 2 cu 4 locuri si unul cu 2. Chiar in ziua in care m-am internat, ne-a facut un scurt instructaj, ne-a explicat ca nu patim fizic mare lucru de la acea capsula, si am luat cu jumatate de pahar de apa capsula de iod radioactiv, apoi fiecare a mers in salonul lui. Cel mai greu de suportat cred ca este gandul ca esti inchis acolo 4 zile, nu ai voie sa iesi din salon, daca iesi o alarma care detecteaza ca un iradiat ar vrea sa se plimbe prin spital incepe sa sune si imediat apare personalul sa vada cam ce iti lipseste. Nu ai voie cu mancare de acasa, ne-am adus doar apa, 12 litri pentru 4 zile, 3 litri pe zi am baut, 6 pijamale si 6 prosoape, toate au ramas acolo, le decontamineaza si le dau la saraci. Poti sa ceri sa ti le decontamineze si sa te duci sa le iei mai tarziu dar eu am preferat sa nu le mai iau. 3 dusuri obligatorii pe zi, medicamente pentru protectia stomacului si medicamente laxative, sa elimini cat mai repede acel iod. Celule tiroidine il absorb in 2 ore, apoi trebuie sa incerci sa te cureti. Dl. dr. dupa ce vede zecile de pacineti vine in saloanele si vorbeste cu pacinetii, trece in fiecare zi. La sfarsit te masoara sa vada cat daca ai reusit sa te decontaninei, iodul radioactiv este hidrosolubil si dusurile sunt obligatorii cat stai acolo, Ma rog la externare este o procedura mai complicata, scintigrafie sa vada daca mai ai nevoie de alta cura, ecografie, nici una nu este dureroasa. Eu am primit doza de 100 I131 si cand m-am externat joi ajunsesem la 5, m-am dus acasa m-am izolat pana luni intr-o camera cu baie separata, sotul meu a pus un fotoliu la usa si copiii nu puteau sa ajunga la mine, trebuia sa stea la 2 metrii de mine.
Saloanele sunt foarte curate, cu mobilier bun si cu televizor, a fost un rasfat pentru mine si colega mea de salon, seara ne uitam pe acasa tv la filme “romatioase”, si ea avea numai baieti acasa deci duceam lipsa unui film de fete.
Singurul lucru care nu imi place dar il accept cu calm este ca nu se face o programare si te duci de la 8 si astepti la usa pana pe la 14 cand iti vine randul, dar acest lucru nu e din vina dr., in rest treaba mi se pare profenionist facuta in institul Parhon la sectia de medicina nucleara.

Stiu ca este o poveste lunga si neinteresanta pentru borreliosi dar pentru un pacient cu cancer de tiroida care urmeaza sa isi primeaca doza de I131 cred ca este de ajutor.