Dau impresia ca le pasa

Daca esti sanatos si te uiti la tv cum vorbesc anumiti medici despre boala Lyme si nu numai, ai putea sa crezi ca lor chiar le pasa de pacienti si ca au situatia sub control.
Realitatea este foarte, foarte trista, sa te fereasca Dumnezeu sa ai parte de ei pentru ca lor chiar nu le pasa.
Daca le-ar fi pasat de suferinta mea si a familiei mele cand am fost internata la neurologie II in spitalul Colentina, ar fi incercat sa ma diagnosticheze, ar fi cerut parerea altui coleg, s-au poate sa discute cu profesor pe la spatele caruia mai trage cate o strambatura, poate ar fi trebui sa cheme un coleg infectionist mai ales ca facusem chiar acolo in spital o indigestie sau ce o fi fost, macar pentru atat sa fii chemat un infectionist. Dar nu, a fost mai usor sa ma externeze dupa 5 zile cu diagnostic de sindrom anxios desi eu nu aveam echilibru, ma durea crancen capul, ma dureau nevii care imi trec prin muschii, coalana, si era ingrozitor de obosita, o oboseala total nefireasca si neomeneasca.
Nu, nu i-a pasat atunci, cum nu le pasa nici acum ca eu ma tratez la oftalmolog, sau daca imi fac analize la veterinar, ei vor doar sa defaineze, atat, sa ne tina in continuare intr-o prostie. Nu le pasa decat de orgoliul lor sa nu cumva sa indraznesti sa intrebi de ce imi recomandati aia sau ce imi administrati aia ca ii apuca toti nervii.

Ca tot am vazut mai inainte o emisiune scarboasa (asta e cuvantul, cand iti e scarba iti vine sa vomiti, fix asa am simtit eu) cu dna. dr. Pop foarte inversunata ca isi cheltuiesc oamenii banii pe hiperbara, mi-am amintit cum m-am dus eu acum 8 ani la un coleg de-al dansei, in spitalul dansei sa imi faca un control la ochi ca vedeam cu ochiul drept o linie curba mica mica (si acum vad curba asta uneori) si s-a suparat groaznic ca eu ii spuneam ca e ceva fix, nu fuge daca ma uit la punct fix si dansul urla ma mine ca de fapt se misca. Pana la urma m-a scos afara pe motiv ca nu apartin de spitalul lor sa ma duc la Universitar ca sunt din sectorul 6.

Dau impresia ca este gratis sa ne mai tratezi in Romania si sunt sute de specialisti, de fapt nu mai este nimic gratis si nici specialistii nu mai sunt de mult in aceasta tara.

Eu am ales sa ma tratez in privat si daca nu m-ar obliga sa platesc la sanatate nu as plati nimic, cu bani pe care ii dau eu la sanatate plus cat mai plateste angajatorul mi-as face o asigurare de sanatate foarte frumoasa. Sigur in privat sunt tot cam aceeasi medici din spital dar care macar aparent te respecta cand vorbesti cu ei, m-am operat in privat cand mi-am scos tiroida, si l-am intrebat pe medic daca a mai operat in acel spital, eram cumva mai nesigura ca nu sunt intr-un spital de stat, nu va imaginati ce mi-a spus zambit “ma fata stai linistita ca aici verific de 10 ori nu ca la mine in spital, nu imi permit sa gresesc aici”. Acesta este adevarul dureros dar foarte adevarat sistemul sanitar romanesc nu mai este de mult ce stiam noi ca este dar orgoliile au ramas la fel.

Acesta este adevarul dragi oameni suferinzi nu le pasa de noi, de suferinta noastra, de suferinta familie noastre, au o grija doar, sa nu se imbogatesca cumva veterinarul, oftalmologul,biologul sau medicul de la Constanta mai mult decat ei. Daca le-a pasat s-ar uita si ei la o microscopie, sa vada, ma ce zice nebunul ala de veterinar ca vede acolo, sau nebunul de dr. ungur, sau ce povesti spune dr. Ion, de unde i-au venit lui atatea idei cu borelioza asta in loc sa isi vada linistit de necrozele lui, atat de raspandita sa fie boala in Germania? Nu, ei nu fac nimic concret doar urla, asa este cand nu ai argumente tipi, strigi, vorbesti de rau pe altii, nimic constructiv, doar distructiv. Hotul care striga hotul.

PS. Pentru ca aici este un jurnal despre boala mea, Lyme sau neLyme, vreau sa scriu aici ca ma simt bine, de trei ani nu am mai avut de multe zile bune, ma rog in fiecare zi sa aiba cina sa ma trateze in continuare, sa imi reziste corpul sa pot sa fac tratament pana ma vindec, ma rog sa se faca cercetari asupra acestei boli pentru ca copiii mei sa beneficieze de tratamentul corect.

Ora ceaiului

sau mai bine zis orele ceaiurilor ca beau timp de mai multe ore ceai si mai multe feluri de ceai pe zi. Nu am un ceainic nou ca in ceainariile din Bucuresti dar cred ca ceainicul meu demodat care a stat 20 de ani intr-o vitrina e foarte fericit ca este util acum. Azi cat am gatit ardei umpluti cu orez brun am tot baut cate o ceasca. Beau o ceasca o data ca sa am si eu spor sa il si termin ca sa imi pot face altul :). La servici mi-l iau gata preparat intr-o sticla de un litru si pana pe la 11:30 il termin. Sper ca ceaiul sa nu fie singurul tratament la care sa am acces pe viitor 🙂 (suras amar).

ceainic

prea multe vorbe … la tv si in ziare despre Lyme

Mereu imi povestesc colegii ce au mai vazut la tv, imi trimit pe yahoo messager linkuri din presa online, unii spun ca au vazut ca se vindeca repede, altii sunt mai panicosi si parca au si ei o oboseala cam dubioasa ce sa faca? E bine ca se vorbeste despre boala Lyme la tv sper numai ca aceste vorbe sa nu faca mai mult rau decat bine.

Celor care ma intreaba (mai ales aici pe blog) ce sa faca le zic sa inceapa cu o microscopie la dl. dr. Moscu sau la lymediagnostic (oltenii au microscop la Craiova Centrul Medical Sanatatea) si daca la microscopie apar sprichete in sange sa isi faca WB Borrelia unde vor ei, pana sunt multumiti de raspuns. Sa nu uitam ca spirochetele la microscop au fost descoperite apoi au aparut alte teste, specifice pe specii de borrelia sau mai generale, oricum o intreaga aventura va urma.

Eu sunt bine, am zile fara simptome de neuroborelioza si zile cu putine simptome (o mica intepatura, se mai zbate cate un muschiulet, am avut si o durere de cap dar nu semana cu durerea din neuroborelioza), am mai multa putere si energie, iar saptamana aceasta somnul a fost bun. Nu am probleme digestive sau de alta natura de la tratament. A fost intr-o zi curent in birou si m-a usturat un pic gatul, nasul si urechile nu se simteau nici ele prea bine dar am marit doza de echinaceea si vit. C si a trecut.

ma simt destul de bine

Nu mai am timp sa scriu de abia urmaresc ce se mai scrie pe forumuri si alte bloguri lyme pentru ca am mult de munca la servici si seara sunt prea obosita ca sa mai scriu.
A trecut o luna de cand am reluat tratamentul cu antibiotice, zilnic am simptome dar nu mai sunt asa suparatoare (ma ustura pielea pe o zona mica de parca m-a ars soarele, mai simt cate o curentare sau mica intepatura). Somnul este tot cu intrerupere (la 2, 3 noapte ma trezesc, stau treaza cam o ora, uneori mai mult) dar mai adorm pana pe la 6, 6:30. A mai venit si luna asta plina peste mine 🙂 ca sa dorm si mai prost.

Cu toate ca am in continuare simptome, cumva intregul meu corp este mai relaxat, mai usor, nu prea stiu cum sa explic.
Am mai multa putere pentru treburile casnice, ieri chiar am sapat usturoiul si ceapa din gradina, fara sa imi tremure toti muschii.

In general eu simt ca merg spre bine. Sunt momente cand ma mai apuca toate grijile in legatura cu finalitatea acestui tratament dar cand fac bilantul simptomelor si vad ca multe au disparut prind iar curaj ca sa merg mai departe.